Person:Maria Curcã (1)

Watchers
Browse
Maria Curcã
b.About 1916
d.Oct 2000
  1. Maria CurcãAbt 1916 - 2000
  • HPesteAbt 1910 - Abt 1995
  • WMaria CurcãAbt 1916 - 2000
  1. Adrian Peste1940 - 1998
Facts and Events
Name Maria Curcã
Alt Name Mita
Gender Female
Birth? About 1916
Death? Oct 2000
Other? 47 Reference Number

Povestit de Nina - a fost dat la Scoala de dascãli din Odobesti, unde însã nu a vrut sã meargã. - a fãcut scoala primarã la Odobesti, 4 clase - a plecat la Focsani unde a dat examen de admitere la Scoala normalã. Neavând unde dormi, a dormit în parc pe bancã. - povestea cã avea o staturã atleticã: la 18 ani avea inversul vârstei ca greutate: 81 kg. - anul 1916 l-a prins cu scoala normalã neterminatã - avea 20 de ani - povestea de preturile din vremea aceea, care erau mici: 5 bani un corn si un pahar de lapte bãtut, un pol (20 de lei) o pereche de boi - nemtii ocupaserã Muntenia. Când nemtii s-au apropiat de Odobesti, s-a înrolat voluntar la artilerie. Noaptea fugea, trecea linia frontului la dusman si alerga pânã acasã - rãnit la picior în rãzboi; era gata sã i se amputeze piciorul, dar un medic francez a spus cã nu este cazul, salvându-l de la invaliditate. A fost decorat cu "Bãrbãtie si credintã" cu spade

si "..."

- datoritã decoratiei copiii lui au avut scutire de taxe scolare - tot pentru decoratie (Bãrbãtie si Credintã) în anul 1939 a primit în Brasov 300 mp. de teren. Vândut pentru plata datoriilor la Cazinoul din Sinaia - Rodinca (mama) îsi tesea în casã pânzã - înainte de venirea nemtilor îngropaserã masina de cusut - dupã rãzboi s-a dus sã-si termine scoala si a dat si diferentã de liceu. - terminând scoala normalã particular s-a angajat ca învãtãtor. Folosea metoda pedagogicã a lui Pestalozzi. În timpul lectiilor se juca cu copii. Pentru asta i s-a fãcut observatie la o inspec tie. - dupã 1918 România s-a axat pe organizarea armatei si s-a mizat pe învãtãtori. A intrat la scoala militarã din Sibiu (2 sau 3 ani). A iesit sublocotent de infanterie - la scoala militarã s-a sãturat de cartofi si varzã, lucru pe care l-a pomenit toatã viata - a fost trimis pe Nistru la Volintiri (Volontirovka), un post de armatã pe granitã. În acest timp se desfãsura revolutia ruseascã. Sporadic treceau Nistrul în România teroristi sovietici. Prob abil unitatea tinea de Regimentul 10. Între timp mai stãtea la Cetatea-Albã, unde se ducea cãlare, în timpul liber. O cunoscuse pe Nadia. Lui Nadia îi fãcea curte un ofiter, Smârdioseanu din S mârdioasa, Teleorman. Duicã i-a spus cã este el interesat, dupã care ofiterul s-a dat deoparte. - în Basarabia veniserã si functionari români, majoritatea tineri necãsãtoriti. Venind acolo au fãcut cunostintã cu fetele cele mai reprezentative din oras. - dupã cãsãtorie s-a instalat la Cetatea-Albã - prin 1923 a fost trimis la Sfântu Gheorghe lângã Brasov la o scoalã specialã a infanteriei. Stãteau în gazdã la o unguroaicã care le-a oferit un dormitor. Noaptea camera nu era încãlzitã . - trebuind sã nascã (11 mai), Nadia a trebuit sã meargã singurã sã nascã la Cetatea-Albã. Vezi telegrama lui Nadia din Cetatea-Albã - a devenit ofiter cu aprovizionarea si se ocupa si de popotã. Era la Regimentul 35 infanterie, Cetatea-Albã. - a fãcut tot felul de amenajãri la regiment. Devenise locotenent. - casa de la Cetatea-Albã era pe strada Alexandru Cel Bun colt cu Sabskaia. Regimentul era pe malul Nistrului pe Sabskaia. - Cetatea-Albã: limanul Nistrului are o formã circularã. De aceea orasul avea strãzi care radiau spre malul limanului. Fiecare stradã radialã se termina cu un debarcader.

- pentru Nadia s-a dat scutire de dotã - a cumpãrat de la Teofan Arnãutov 30 ha pãmânt cu 600000 lei la Manasi, jud Cetatea-Alba. Conacul a fost distrus de tãrani in timpul revolutiei. acte din arhiva familiei: - certificat de nationalitate pentru Nadejda, sotia - act de proprietate conac - certificat cãsãtorie. Martori: Nicolai Cehan (Bunicul lui Ala); Gheorghe Cozlovschi, fratele lui Fotinia Setrakov

La Târgoviste (povestit de Georgicã) În casa de pe Maior Coravu, Târgoviste stãtea si familia unui chelner, Bucur. Acestia cumpãraserã partea lor din casã de la proprietar, si s-au dedat la tot felul de mârsãvii ca sã-l facã s� � plece pe Duicã. Fãceau scandal de câte ori se vedeau prin casã. Au intentat proces si, având "pile" au câstigat si au obtinut decizie de evacuare. Judecãtorul, din Ploiesti, era basarabean. G eorgicã a mers la el la Ploiesti. Le-a explicat cã era vorba de o provocare. Între timp, Georgicã a aranjat ca sã se mute la Câmpulung. Deja când trebuiau sã se mute, chelnerul le scosese baga jele în stradã. La proces îsi chemau rudele ca martori ca sã declare cã li se fãceau sicane. Duicã a reusit sã demonstreze cã respectiva persoanã, rudã cu chelnerul, nu avea cum sã fie de fatã, fiind de serviciu. Un alt amãnunt a fost cã bãiatul chelnerului, cam de aceeasi vârstã cu mine, a avut poliomielitã. Bunicul Duicã povestea cã s-a strãduit sã mã tinã izolat de acest bãiat.

RIN: MH:I47